PRIMARIA COMUNEI SOVARNA

Judetul Mehedinti

PREZENTARE LOCALA

    Comuna Sovarna este situata in nordul judetului Mehedinti. Comuna Sovarna se invecineaza:
  • la nord cu comuna Bala,
  • la sud cu comuna Ilovat si Sisesti,
  • la est cu comuna Floresti
  • la vest cu comuna Ilovat si Bala.
    Comuna Sovarna este situata in nordul judetului Mehedinti, avand un relief deluros.
    Din punct de vedere geomorfologic satul Sovarna face parte din culoarul depresional Drobeta Turnu Severin - Bratovoesti care separa Podisul Mehedinti de Dealurile Motrului.
    Partea de vest a teritoriului comunei incepe de la Dealul Mare si extremitatea Vestica a Culmei Sovernei apartine unitatii Podisului Mehedinti. Aici se intalnesc altitudini mari, Varful Bolovanu cu 516 m, Dealul Pietrei cu 486 m, Dealul Mare cu 444 m. Cele mai ridicate varfuri se intalnesc spre extremitatea vestica si scad treptat spre est - depresiunea Sovernei la 300 m.
    Depresiunea Sovarna este marginita spre est de:
  • dealurile Giuresti
  • culmea Ohaba
  • Dealul Clemei,
  • Dealul Lintei, care apartine unitatii Dealurile Motrului.
    Altitudinile variaza de la 330 m la 340 m si scad spre est Valea Crainici la 200 m. Depresiunea Sovarna a rezultat din intalnirea si largirea vailor, paraielor Sovarna si Rudina dupa iesirea din culmea care separa cele doua compartimente ale depresiunii, au aspect de culme prelungita. Dealul Sovarna cu altitudinea medie de 394 m. Spre sud depresiunea este separata de cea a Ilovatului prin saua Destudina, afectata in partea de nord de alunecari de teren.

    Conditii geotehnice:
    Din punct de vedere geotehnic satele Sovarna si Ohaba sunt asezate pe valea paraului Ohaba si respectiv valea paraului Sovarna, zone cu energie mica de relief, nefiind afectate de alunecarile de teren. Dezvoltarea constructiilor si extinderea vetrei satelor se poate realiza pe aceasta zona de terasa fara restrictii, stabilitatea asigurata, conditii geotehnice de fundare normale.
    Singurul factor de risc in satul Sovarna il constituie eroziunea malurilor pe anumite sectoare, de catre paraul Sovarna la viituri afectand unele case si gradinile acestora. In acest sens se impun lucrari hidrotehnice usoare, cu materiale locale constand din: constructii ale albiei minore, apararea de maluri epiuri.
    Satul Studina este situat pe valea Studina ai caror versanti sunt afectati de alunecari de teren active si temporar stabilizate. Alunecarile de teren au afectat 10 case din vatra satului cu o suprafata totala de 10 ha.
    De asemenea, alunecarile de teren au afectat si terenuri agricole cu o suprafata de 25 ha.
    In acest sens se impune ca dezvoltarea constructiilor si extinderea vetrei satului sa se faca numai dupa ce s-au efectuat studii geotehnice de teren.

    Conditii hidrogeologice:
    Satele Ohaba si Sovarna situate pe terasele paraielor Ohaba si respectiv Sovarna, apele subterane se afla contonate la mica adancime, 6 - 12 m, in depositele aluvionare.
    In satul Studina apa subterana se afla la adancimi variind de la 2.0 - 20 m existand mai multe strate acvifere cu debite reduse.

    Seismicitatea:
    Teritoriul comunei Sovarna se incadreaza din punct de vedere seismic in zona seismica de calcul 3, grad de intensitate 7, perioada de colt Tc= 1.0 sec, coeficientul Ks= 0.12

    Clima:
    Clima comunei este temperat - continentala cu influente submediteraneene. Principalele caracteristici ale climei sunt:
  • temperatura medie anuala: 8 - 9 grade C;
  • temperatura medie a lunii ianuarie: - 2 grade C;
  • temperatura medie a lunii iulie: 20.21 grade C;
  • numarul de zile cu strat de zapada: 60 zile;
  • media anuala a umezelii relative: 76 %;
  • precipitatii medii 800 - 900 mm zile 70 - anuale;
  • vanturile predominante sunt: vest, nord - vest si nord - est;
  • viteza maxima anuala este peste 20 m/sec
    Resursele solului si subsolului:
    Pe coamele si versantii dealurilor se intalnesc soluri podzolice erodate - regosoluri pe care se cultiva cu rezultate slabe: grau si porumb.
    Rezultate bune se obtin cu pomicultura:
  • prun,
  • mar,
  • par,
  • gutui.
    In domeniul forestier se obtin rezultate bune cu padurile de fag si gorun. Pe luncile paraului Ohaba si Sovarna se intalnesc soluri aluviale care dau recolte bogate de grau si porumb. In partea de nord - vest in zona de podis se intalnesc soluri brune, brune acide pe care cresc paduri de fag si gorun, pajisti si fanete naturale.

    Resursele subsolului:
  • nisipuri si pietrisuri - albia paraului Ohaba in zona de confluenta cu paraul Crainici;
  • nisipuri titano - zirconifere - satul Ohaba;
  • calcare - valea Sovernei 1.5 km, amonte de satul Sovarna.
    Incadrarea in reteaua de localitati:
    Raportata la reteaua de localitati a judetului conform "Plan amenajare teritoriu" judetul Mehedinti, comuna Sovarna cu cei 1450 de locuitori se incadreaza in categoria comunelor mici (populatia cuprinsa intre 500 - 2000 de locuitori) zona podis - munte.
    Localitatea Sovarna este resedinta comunei si impreuna cu celelalte sate Ohaba si Stidina se incadreaza in categoria satelor de suprafata mica.
    Din indicatorii demografici ai ultimilor 5 ani se constata mentinerea unui spor migratoriu si un spor natural negative cu tendinte de scadere evidenta a populatiei.

    Incadrarea in teritoriul administrativ al comunei:
    Unitatea teritoriala-administrativa Sovarna este alcatuita din:
  • satul Sovarna - resedinta de comuna
  • satele Ohaba si Studina - sate componente.
    Suprafata teritoriului administrativ al comunei Sovarna, conform datelor OCOT este de 3697 ha si este dispusa in functie de folosinta terenului astfel:
  • Total teritoriu administrativ - 3597 ha
  • Total teritoriu intravilan - 161.85 ha
  • Localitatea Sovarna 84.73 ha
  • Localitatea Ohaba - 42.53 ha
  • Localitatea Studina - 34.9 ha
  • Teren agricol = 1.294 ha
    • arabil - 835 ha
    • pasuni, finite - 899 ha
    • vii, livezi - 190 ha
  • Terenuri forestiere - 1.507
  • Terenuri neproductive - 137
    Terenuri neproductive
    Resedinta comunei:
  • Satul Sovarna se afla situat in centrul teritoriului administrativ de-a lungul DC 45 si a paraului Sovarna de o parte si de alta a sa.
  • Distanta de la resedinta de comuna este de 65 km, iar intre resedinta de comuna si satele componente de cca. 1 km.
  • Intravilanul este format din 18 trupuri, care include terenuri de folosinte pentru obiectivele publice si gospodarii individuale.
  • Satul este electrificat si nu dispune de unitati tehnico-edilitare.
    Localitatea Ohaba:
  • Se afla situata de-a lungul DC 45 avand o dezvoltare lineara de-o parte si de alta a soselei. Distanta pana la resedinta de comuna este aproximativ 1 km. Intravilanul este format din 12 trupuri, ce include terenuri pentru obiective publice si terenuri pentru gospodarii individuale.
    Localitatea Studina:
  • Se afla situata in partea de sud a teritoriului administrativ de-a lungul DJ 671 A. Distanta pana la resedinta de comuna este de 0.5 km. Intravilanul este format din 17 trupuri ce includ terenuri pentru obiective publice si terenuri pentru gospodarii individuale.
    Subsistemul natural
    Cele trei unitati morfologice ale comunei au in structura doua tipuri de roci:
  • roci cristaline, stabile, consolidate in Podisul Mehedinti unde nu sunt localitati
  • roci sedimentare (pamanturi coezive si necoezive) in zona de depresiune si de deal.
    Satele Ohaba si Sovarna sunt asezate pe valea paraului Ohaba si respectiv valea paraului Sovarna, unde energia de relief este mica, stabilitatea asigurata, conditiile geotehnice de functionare normale. Singurul factor de risc in dezvoltarea constructiilor in satul Sovarna este eroziunea malurilor pe anumite sectoare de catre paraul Sovarna in perioada de viituri. Pentru inlaturarea acestui factor de risc se impun lucrari hidrotehnice usoare, cu materiale locale, constand din: corectii ale albiei minore, epiuri aparari de maluri.
    Satul Studina asezat pe valea si versantii vaii cu acelasi nume, terenul este afectat de terenuri active si temporar stabilizate. Alunecarile de teren au afectat 10 case din vatra satului cu o suprafata de 10 ha. De asemenea, alunecarile au afectat terenuri agricole cu o suprafata de 25 ha. In acest sens se impune ca dezvoltarea constructiilor si extinderea vetrei satului sa se faca numai depa ce s-au efectuat studii geotehnice de teren.

    Reteaua hidrografica:
    Singura artera hidrografica care strabate teritoriul comunei de la vest la est este Paraul Ohaba cu afluentul sau din partea dreapta, paraul Sovarna.
    Paraul Sovarna izvoraste din zona din zona de podis, are debit redus si nu produce inundatii. In perioada cu precipitatii bogate paraul Sovarna erodeaza pe anumite sectoare malurile, afectand case si gradinile acestora. Pentru inlaturarea acestui factor de risc se impun lucrari hidrotehnice usoare folosind materiale locale.
    Aceste lucrari se refera la corectarea albiei, epiuri, aparari de mal iar in zona de amonte praguri si baraje.

    Terenuri degradate
    Tipul de degradare care afecteaza suprafete importante de teren din extravilan si intravilan, este alunecarea de teren.
    Alunecarile de teren sunt in cea mai mare parte active temporar stabilizate. Alunecarile de teren se manifesta pe saua Studina, versantul sudic, dar mai ales pe valea Studinei unde ambii versanti sunt instabili. In vatra satului Studina au fost afectate 10 case insumand 10 ha teren. In extravilan alunecarile de teren au scos din circuitul agricol 25 ha. Alunecarile de teren au loc pe versantii Culmei Sovernei mai laes cei din partea nordica si Culmea Ohabei.
    Pentru combaterea alunecarilor de teren se recomanda:
  • amenajarea versantilor prin lucrari de modificare a pantelor (teresarea versantilor);
  • colectarea si evacuarea dirijata a scurgerii apelor de suprafaat in emisari naturali;
  • amenajari biologice - plantatii forestiere, insamantari cu ierburi cu sistem radicular adanc.
  • nivelarea formelor incipiente de eroziune (rigole revane)
    Eroziuni de maluri:
    Au loc in satul Sovarna, de catre apele paraului Sovarna, in perioadele cu precipitatii bogate cand debitul paraului creste mult. Pentru stoparea acestui fenomen de eroziune se impun lucrari de profil longitudinal si transversal a paraului, constand din corectii ale albiei, aparari de mal si praguri de fund, epiuri.

    Circulatie si transporturi
    Circulatie rutiera:
    Caracteristici ale schemei stradale existente si aspecte critice ale circulatiei majore.
    Localitatea Sovarna este amplasata de-a lungul drumului judetean:
  • DJ 671 A, DN 67 - Sisesti - Ilovat - Bala - DJ 641
  • a drumului comunal 45 DJ 671 - Ohaba - Sovarna - DJ 671 A.
    Prin aceste drumuri se face legatura rutiera a localitatii Sovarna cu nordul judetului respectiv, cu orasul Baia de Arama - pe de o parte cu orasul Dr. Tr. Severin prin DN 67 A pe de alta parte.
    Cele doua drumuri se intersecteaza in localitatea Sovarna si sunt nemodernizate, fapt ce face ca circulatia rutiera pe acestea sa se faca greoi si cu mari dificultati, mai ales pe timp nefavorabil.
    Intersectia dintre drumul judetean DJ 671 si drumul comunal DC 45 nu este sistematizat corespunzator.
    In afara de aceste drumuri principale, localitatea Sovarna mai este strabatuta si de drumuri locale pe care sunt amplasate o parte din trupurile componente ale localitatii si care fac legatura rutiera intre acestea.
    Localitatea Sovarna este strabatuta si de paraul Sovarna care se desfasoara paralel cu drumul comunal 45. Aceste parau este traversat de drumul judetean 671 A printr-un pod de beton existent care este in stare buna de functionare.
    Celelalte strazi existente in localitatea Sovarna inafara de drumurile principale sunt strazi nemodernizate, din pamant sau balast impracticabile pe timp nefavorabil. In continuare localiattii Sovarna pe drumul judetean DJ 671 A se desfasoara localitatea Studina care apartine comunei Sovarna. Prin acest drum se face legatura rutiera intre Studina cu celelalte localitati ale comunei Sovarna de o parte, precum si cu nordul judetului pe de alta parte. Acest drum este modernizat.
    Localitatea Ohaba este amplasata pe drumul comunal 45 DJ - 671 - Ohaba - Sovarna - DJ 671 continuarea localitatii Sovarna si apartine comunei Sovarna. Prin acest drum care este si strada principala a localitatii se face legatura rutiera intre Ohaba cu celelalte localitati apartinatoare comunei Sovarna, precum si intre acestea cu drumul judetean 671, respectiv cu nordul judetului. Acest drum este nemodernizat din pamant ceea ce face ca circulatia rutiera sa nu se desfasoare in conditii optime, mai ales pe timp nefavorabil.
    Intre localitatea Sovarna si localitatea Ohaba, drumul comunal 45 A spre Vidimiresti, drum care este nemodernizat, iar intersectia dintre ele nu este sistematizata corespunzator.
    De-a lungul localitatii Ohaba se desfasoara si paraul Sovarna, care este intersectat de drumul comunal 45 in afara localitatii printr-un pod de beton existent care este in stare buna de functionare.

    Circulatia rutiera si de transport in comun:
    Pe teritoriul comunei Sovarna, nu exista unitati sau retele de transport auto.
    Transporturile auto pentru calatori si marfuri se fac prin intreprinderi specializate cu sediul in orasul Dr. Tr. Severin care deosebesc localitatile apartinatoare comunei Sovarna (Sovarna, Studina, Ohaba)
    Cea mai importanta unitate de transport calatori este S.C. Transport Auto Calatori (TAC) Mehedinti cu sediul in Tr. Severin, iar cea mai importanta unitate de transport marfuri este S.C. Transport Auto Marfuri (TAM) Mehedinti, tot cu sediul in Tr. Severin.

    Probleme sociale. Din investigatiile intreprinse rezulta ca prioritati:
  • asfaltarea drumului comunal;
  • conservarea si punerea in valoare turistica a canionului de la Runcu;
  • restaurarea bisericii de lemn de la Ohaba - Papesti, monument istoric datand din anul 1770;
  • sediul primariei;
  • dispensar uman la Ohaba;
  • sistem centralizat de alimentare cu apa.
    Asigurarea cu locuinte a populatiei:
    La nivelul asezarilor umane, locuinta ca element fundamental al procesului de locuire, reprezinta cantitativ si calitativ gradul de dezvoltare al factorului uman si a posibilitatilor economice.
    Din "Fisa comunei - 1993" situatia fondului locuibil in teritoriul comunei Sovarna, este urmatoarea:
  • numar locuinte - 764
  • numar camere de locuit - 1.898
  • suprafata locuibila - 23.290 mp
  • suprafata locuibila/locuinta - 0.80 mp
    Pentru proprietate privata avem:
  • numar locuinte - 762
  • numar camere de locuit - 1.896
  • suprafata locuibila - 23.265 mp
    In raport cu numarul de locuitori avem:
  • numar locuinte existente - 764 din care:
    • proprietate de stat - 2
    • proprietate particulara - 762
    • numar populatie in 1994 - 1.540
    • personal/locuinta 2.0
    • numar populatie - 580
  • suprafata locuibila - 23.290 mp
    • suprafata locuibila/locuinta - 20.48
    • suprafata locuibila/persoana - 15.12
    Potentialul forestier.
    Amplasarea in zona Piemontului Getic, comuna Sovarna face parte din microzona IV - a turistica. Nu este incadrata in fluxul turistic, datorita faptului ca nu reprezinta valori turistice majore care o pot incadra fluxului turistic.
    Din punct de vedere al cadrului catural prezinta canionul de calcar de la Runcu lung de 1.5 km ca pereti abrupti avand inaltimea de cca. 30 - 40 m.
    Din punct de vedere arhitectonic sunt poarta si stalpii cu inflorituri de la nr. 23 din Sovarna, casa lui Dumitru Ionescu  din Runcu datand din 1970. Din punct de vedere memorial, in satul Ohaba se afla amplasata casa marelui medic State Draganescu.
    Comuna nu prezinta amenajari de agrement si sport.
   
    Potentialul industrial:
   
Nu se intrevad posibilitati de amplasare de unitati industriale de interes republican sau judetean. Sunt posibile creare de unitati de prestari de servicii necesare nevoilor gospodaresti ale populatiei, unele deja existente (potcovarii, tinichigerii, gatere) altele posibil sa apara din initiativa locala.
    De asemenea, se pot repune in functiune activitatea de fabricarea varului.
    Asemenea activitati sunt compatibile cu zona de locuit, autorizarea infiintarii lor neinfluentand intravilanul localitatilor.