PREZENTARE

DATE GENERALE

Comuna Șovarna este situată în nordul județului Mehedinți. Comuna Șovarna se învecinează:

  • la nord cu comuna Bala,
  • la sud cu comuna Ilovăț și Șișești,
  • la est cu comuna Florești;
  • la vest cu comuna Ilovăț și Bala.

Comuna Șovarna este situată în nordul județului Mehedinți, având un relief deluros.
Din punct de vedere geomorfologic, satul Șovarna face parte din culoarul depresionar Drobeta-Turnu Severin – Bratovoești care separă Podișul Mehedinți de Dealurile Motrului.
Partea de vest a teritoriului comunei începe de la Dealul Mare și extremitatea vestică a Culmei Șovarnei aparține unității Podișului Mehedinți. Aici se întâlnesc altitudini mari, Vârful Bolovanu cu 516 m, Dealul Pietrei cu 486 m, Dealul Mare cu 444 m. Cele mai ridicate vârfuri se întâlnesc spre extremitatea vestica si scad treptat spre est – depresiunea Șovernei la 300 m.
Depresiunea Șovarna este mărginită spre est de:

  • dealurile Giurești,
  • culmea Ohaba,
  • Dealul Clemei,
  • Dealul Lintei, care aparține unității Dealurile Motrului.

Altitudinile variază de la 330 m la 340 m si scad spre est Valea Crainici la 200 m. Depresiunea Șovarna a rezultat din întâlnirea și lărgirea văilor, pâraielor Șovarna și Rudina după ieșirea din culmea care separa cele doua compartimente ale depresiunii, au aspect de culme prelungita. Dealul Șovarna cu altitudinea medie de 394 m. Spre sud depresiunea este separata de cea a Ilovățului prin șaua Destudina, afectata in partea de nord de alunecări de teren.

CONDIȚII GEOTEHNICE

Din punct de vedere geotehnic, satele Șovarna și Ohaba sunt așezate pe valea pârâului Ohaba și respectiv valea pârâului Șovarna, zone cu energie mică de relief, nefiind afectate de alunecările de teren. Dezvoltarea construcțiilor și extinderea vetrei satelor se poate realiza pe această zonă de terasă fără restricții, stabilitatea asigurată, condiții geotehnice de fundare normale.
Singurul factor de risc în satul Șovarna îl constituie eroziunea malurilor pe anumite sectoare, de către pârâul Șovarna la viituri afectând unele case și grădinile acestora. În acest sens se impun lucrări hidrotehnice ușoare, cu materiale locale constând din: construcții ale albiei minore, apărarea de maluri epiuri.
Satul Studina este situat pe valea Studina ai căror versanți sunt afectați de alunecări de teren active și temporar stabilizate. Alunecările de teren au afectat 10 case din vatra satului cu o suprafață totală de 10 ha.
De asemenea, alunecările de teren au afectat și terenuri agricole cu o suprafață de 25 ha.
În acest sens se impune ca dezvoltarea construcțiilor și extinderea vetrei satului să se facă numai după ce s-au efectuat studii geotehnice de teren.

 

CONDIȚII HIDROGEOLOGICE

Satele Ohaba și Șovarna situate pe terasele pâraielor Ohaba, și respectiv Șovarna, apele subterane se află cantonate la mică adâncime, 6 – 12 m, în depositele aluvionare.
În satul Studina apa subterană se află la adâncimi variând de la 2.0 – 20 m existând mai multe strate acvifere cu debite reduse.

Seismicitatea:
Teritoriul comunei Șovarna se încadrează din punct de vedere seismic în zona seismică de calcul 3, grad de intensitate 7, perioada de colt Tc= 1.0 sec, coeficientul Ks= 0.12.

CLIMA

Clima comunei este temperat – continentala cu influente submediteraneene. Principalele caracteristici ale climei sunt:

  • temperatura medie anuala: 8 – 9 grade C;
  • temperatura medie a lunii ianuarie: – 2 grade C;
  • temperatura medie a lunii iulie: 20.21 grade C;
  • numărul de zile cu strat de zăpadă: 60 zile;
  • media anuala a umezelii relative: 76 %;
  • precipitații medii 800 – 900 mm zile 70 – anuale;
  • vanturile predominante sunt: vest, nord – vest si nord – est;
  • viteza maxima anuala este peste 20 m/sec.

RESURSELE SOLULUI ȘI SUBSOLULUI

Pe coamele și versanții dealurilor se întâlnesc soluri podzolice erodate – regosoluri pe care se cultivă cu rezultate slabe: grâu și porumb.
Rezultate bune se obțin cu pomicultură:

  • prun,
  • măr,
  • păr,
  • gutui.

În domeniul forestier se obțin rezultate bune cu pădurile de fag și gorun. Pe luncile pârâului Ohaba și Șovarna se întâlnesc soluri aluviale care dau recolte bogate de grâu și porumb. În partea de nord – vest în zona de podiș se întâlnesc soluri brune, brune acide pe care cresc păduri de fag și gorun, pajiști și fânețe naturale.

Resursele subsolului:

  • nisipuri și pietrișuri – albia pârâului Ohaba în zona de confluență cu pârâul Crainici;
  • nisipuri titano-zirconifere – satul Ohaba;
  • calcare – Valea Șovarnei 1.5 km, amonte de satul Șovarna.

ÎNCADRAREA ÎN REȚEAUA DE LOCALITĂȚI

Raportata la rețeaua de localități a județului conform „Plan amenajare teritoriu” județul Mehedinți, comuna Șovarna cu cei 1450 de locuitori se încadrează în categoria comunelor mici (populația cuprinsă între 500 – 2000 de locuitori) zona podiș-munte.
Localitatea Șovarna este reședința comunei și împreună cu celelalte sate Ohaba și Studina se încadrează în categoria satelor de suprafață mică.
Din indicatorii demografici ai ultimilor 5 ani se constată menținerea unui spor migratoriu și un spor natural negative cu tendințe de scădere evidentă a populației.

ÎNCADRAREA ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI

Unitatea teritorială-administrativă Șovarna este alcătuită din:

  • satul Șovarna – reședința de comună
  • satele Ohaba și Studina – sate componente.

Suprafața teritoriului administrativ al comunei Șovarna, conform datelor OCOT este de 3697 ha și este dispusa în funcție de folosința terenului astfel:

    • Total teritoriu administrativ – 3597 ha
    • Total teritoriu intravilan – 161.85 ha
    • Localitatea Sovarna 84.73 ha
    • Localitatea Ohaba – 42.53 ha
    • Localitatea Studina – 34.9 ha
    • Teren agricol = 1.294 ha
      • arabil – 835 ha
      • pasuni, finite – 899 ha
      • vii, livezi – 190 ha
    • Terenuri forestiere – 1.507
    • Terenuri neproductive – 137

TERENURI NEPRODUCTIVE

Reședința comunei:

  • Satul Șovarna se afla situat în centrul teritoriului administrativ de-a lungul DC 45 și a pârâului Șovarna de o parte și de alta a sa.
  • Distanța de la reședința de comună este de 65 km, iar între reședința de comună și satele componente de cca. 1 km.
  • Intravilanul este format din 18 trupuri, care include terenuri de folosințe pentru obiectivele publice si gospodarii individuale.
  • Satul este electrificat si nu dispune de unități tehnico-edilitare.

Localitatea Ohaba:

  • Se află situată de-a lungul DC 45 având o dezvoltare lineară de-o parte și de alta a șoselei. Distanta până la reședința de comună este aproximativ 1 km. Intravilanul este format din 12 trupuri, ce include terenuri pentru obiective publice și terenuri pentru gospodării individuale.

Localitatea Studina:

  • Se afla situată în partea de sud a teritoriului administrativ de-a lungul DJ 671 A. Distanță până la reședința de comună este de 0.5 km. Intravilanul este format din 17 trupuri ce includ terenuri pentru obiective publice și terenuri pentru gospodării individuale.

SUBSISTEMUL NATURAL

Cele trei unități morfologice ale comunei au în structură două tipuri de roci:

  • roci cristaline, stabile, consolidate în Podișul Mehedinți unde nu sunt localități;
  • roci sedimentare (pământuri coezive și necoezive) în zona de depresiune și de deal.

Satele Ohaba și Șovarna sunt așezate pe valea pârâului Ohaba și respectiv valea pârâului Șovarna, unde energia de relief este mica, stabilitatea asigurata, condițiile geotehnice de funcționare normale. Singurul factor de risc in dezvoltarea construcțiilor in satul Șovarna este eroziunea malurilor pe anumite sectoare de către pârâul Șovarna in perioada de viituri. Pentru înlăturarea acestui factor de risc se impun lucrări hidrotehnice ușoare, cu materiale locale, constând din: corecții ale albiei minore, epiuri apărări de maluri.
Satul Studina așezat pe valea și versanții văii cu același nume, terenul este afectat de terenuri active si temporar stabilizate. Alunecările de teren au afectat 10 case din vatra satului cu o suprafață de 10 ha. De asemenea, alunecările au afectat terenuri agricole cu o suprafață de 25 ha. În acest sens se impune ca dezvoltarea construcțiilor și extinderea vetrei satului să se facă numai după ce s-au efectuat studii geotehnice de teren.

REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Singura arteră hidrografică care străbate teritoriul comunei de la vest la est este pârâul Ohaba cu afluentul sau din partea dreapta, pârâul Șovarna.
Pârâul Șovarna izvorăște din zona din zona de podiș, are debit redus si nu produce inundații. În perioada cu precipitații bogate pârâul Șovarna erodează pe anumite sectoare malurile, afectând case și grădinile acestora. Pentru înlăturarea acestui factor de risc se impun lucrări hidrotehnice ușoare folosind materiale locale.
Aceste lucrări se referau la corectarea albiei, epiuri, apărări de mal iar in zona de amonte praguri și baraje.

TERENURI DEGRADATE

Tipul de degradare care afectează suprafețe importante de teren din extravilan si intravilan, este alunecarea de teren.
Alunecările de teren sunt in cea mai mare parte active temporar stabilizate. Alunecările de teren se manifesta pe șaua Studina, versantul sudic, dar mai ales pe valea Studinei unde ambii versanți sunt instabili. In vatra satului Studina au fost afectate 10 case însumând 10 ha teren. În extravilan alunecările de teren au scos din circuitul agricol 25 ha. Alunecările de teren au loc pe versanții Culmei Șovarnei mai ales cei din partea nordica si Culmea Ohabei.
    Pentru combaterea alunecărilor de teren se recomanda:

  • amenajarea versanților prin lucrări de modificare a pantelor (terasarea versanților);
  • colectarea si evacuarea dirijata a scurgerii apelor de suprafață în emisari naturali;
  • amenajări biologice – plantații forestiere, însămânțări cu ierburi cu sistem radicular adânc.
  • nivelarea formelor incipiente de eroziune (rigole revane)

Eroziuni de maluri:
Au loc în satul Șovarna, de către apele pârâului Șovarna, in perioadele cu precipitații bogate când debitul pârâului crește mult. Pentru stoparea acestui fenomen de eroziune se impun lucrări de profil longitudinal și transversal a pârâului, constând din corecții ale albiei, apărări de mal și praguri de fund, epiuri.

CIRCULAȚIE ȘI TRANSPORTURI

Circulație rutieră:
Caracteristici ale schemei stradale existente si aspecte critice ale circulației majore.
Localitatea Șovarna este amplasată de-a lungul drumului județean:

  • DJ 671 A, DN 67 – Șișești – Ilovăț – Bala – DJ 641
  • a drumului comunal 45 DJ 671 – Ohaba – Șovarna – DJ 671 A.

Prin aceste drumuri se face legatura rutiera a localitatii Sovarna cu nordul judetului respectiv, cu orasul Baia de Arama – pe de o parte cu orasul Dr. Tr. Severin prin DN 67 A pe de alta parte.
Cele doua drumuri se intersectează in localitatea Șovarna si sunt nemodernizate, fapt ce face ca circulația rutiera pe acestea să se facă greoi și cu mari dificultăți, mai ales pe timp nefavorabil.
Intersecția dintre drumul județean DJ 671 si drumul comunal DC 45 nu este sistematizat corespunzător.
In afara de aceste drumuri principale, localitatea Șovarna mai este străbătută si de drumuri locale pe care sunt amplasate o parte din trupurile componente ale localității si care fac legătură rutiera intre acestea.
Localitatea Șovarna este străbătută si de pârâul Șovarna care se desfășoară paralel cu drumul comunal 45. Aceste parau este traversat de drumul județean 671 A printr-un pod de beton existent care este in stare buna de funcționare.
Celelalte străzi existente în localitatea Șovarna în afară de drumurile principale sunt străzi nemodernizate, din pământ sau balast impracticabile pe timp nefavorabil. In continuare localității Șovarna pe drumul județean DJ 671 A se desfășoară localitatea Studina care aparține comunei Șovarna. Prin acest drum se face legătura rutieră între Studina cu celelalte localități ale comunei Șovarna de o parte, precum si cu nordul județului pe de alta parte. Acest drum este modernizat.
Localitatea Ohaba este amplasata pe drumul comunal 45 DJ – 671 – Ohaba – Șovarna – DJ 671 continuarea localității Șovarna și aparține comunei Șovarna. Prin acest drum care este si strada principala a localității se face legătura rutiera intre Ohaba cu celelalte localități aparținătoare comunei Șovarna, precum si intre acestea cu drumul județean 671, respectiv cu nordul județului. Acest drum este nemodernizat din pământ ceea ce face ca circulația rutieră să nu se desfășoare în condiții optime, mai ales pe timp nefavorabil.
Intre localitatea Șovarna si localitatea Ohaba, drumul comunal 45 A spre Vidimirești, drum care este nemodernizat, iar intersecția dintre ele nu este sistematizata corespunzător.
De-a lungul localității Ohaba se desfășoară și pârâul Șovarna, care este intersectat de drumul comunal 45 in afara localității printr-un pod de beton existent care este in stare buna de funcționare.

Circulația rutieră și de transport în comun:
Pe teritoriul comunei Șovarna, nu exista unități sau rețele de transport auto.
Transporturile auto pentru calatori si marfuri se fac prin intreprinderi specializate cu sediul in orasul Dr. Tr. Severin care deosebesc localitatile apartinatoare comunei Sovarna (Sovarna, Studina, Ohaba)
Cea mai importanta unitate de transport calatori este S.C. Transport Auto Calatori (TAC) Mehedinti cu sediul in Tr. Severin, iar cea mai importanta unitate de transport marfuri este S.C. Transport Auto Marfuri (TAM) Mehedinti, tot cu sediul in Tr. Severin.

PROBLEME SOCIALE. DIN INVESTIGAȚIILE ÎNTREPRINSE REZULTĂ CA PRIORITĂȚI:

  • asfaltarea drumului comunal;
  • conservarea si punerea in valoare turistica a canionului de la Runcu;
  • restaurarea bisericii de lemn de la Ohaba – Păpești, monument istoric datând din anul 1770;
  • sediul primăriei;
  • dispensar uman la Ohaba;
  • sistem centralizat de alimentare cu apă.

ASIGURAREA CU LOCUINȚE A POPULAȚIEI:

La nivelul așezărilor umane, locuința ca element fundamental al procesului de locuire, reprezintă cantitativ și calitativ gradul de dezvoltare al factorului uman și a posibilităților economice.
Din „Fișa comunei – 1993” situația fondului locuibil în teritoriul comunei Șovarna, este următoarea:

  • număr locuințe – 764
  • număr camere de locuit – 1.898
  • suprafața locuibilă – 23.290 mp
  • suprafața locuibilă/locuință – 0.80 mp

Pentru proprietate privata avem:

  • număr locuințe – 762
  • număr camere de locuit – 1.896
  • suprafața locuibilă – 23.265 mp

În raport cu numărul de locuitori avem:

  • număr locuințe existente – 764 din care:
    • proprietate de stat – 2
    • proprietate particulara – 762
    • număr populație in 1994 – 1.540
    • personal/locuință 2.0
    • număr populație – 580
  • suprafața locuibilă – 23.290 mp
    • suprafața locuibilă/locuință – 20.48
    • suprafața locuibilă/persoană – 15.12

POTENȚIALUL FORESTIER

Amplasarea în zona Piemontului Getic, comuna Șovarna face parte din microzona a IV-a turistică. Nu este încadrata în fluxul turistic, datorită faptului că nu reprezintă valori turistice majore care o pot încadra fluxului turistic.
Din punct de vedere al cadrului natural, prezintă canionul de calcar de la Runcu lung de 1.5 km ca pereți abrupți având înălțimea de cca. 30 – 40 m.
Din punct de vedere arhitectonic sunt poarta și stâlpii cu înflorituri de la nr. 23 din Șovarna, casa lui Dumitru Ionescu din Runcu datând din 1970. Din punct de vedere memorial, in satul Ohaba se afla amplasata casa marelui medic State Drăgănescu.
Comuna nu prezintă amenajări de agrement și sport.

POTENȚIALUL INDUSTRIAL

Nu se întrevăd posibilități de amplasare de unități industriale de interes republican sau județean. Sunt posibile creare de unități de prestări de servicii necesare nevoilor gospodărești ale populației, unele deja existente (potcovarii, tinichigerii, gatere), altele posibil să apară din inițiativa locală.
De asemenea, se pot repune în funcțiune activitatea de fabricarea varului.
Asemenea activități sunt compatibile cu zonă de locuit, autorizarea înființării lor neinfluențând intravilanul localităților.